Furtuna (C8)

Ajunge in camera. Copiii. Tot ce ii placea mai mult la viata pe care o ducea. Pentru ei muncea.  Am spus ca avea o casa destul de frumoasa. Nu o construise doar din cosit, a fost angajat al unei fabrici. Nu invatase prea multa carte atunci cand a trebuit asa ca s-a multumit sa ajute la fabricarea masinilor, era un mecanic bun. Nu a avut niciodata o masina, a incercat sa stranga bani pentru una dar n-a reusit. A preferat sa ofere copiiilor de mancare, haine decente, o casa prin ai carei pereti sa nu bata vantul. Nici animale prea multe nu avea. Nu avea nevoie. Parca nu ii lipsea nimic. Unii ar spune ca ii cam lipseau banii. Nae ar fi spus ca banii nu sunt importanti, ca ar fi multumit cu o bucata de paine care sa-i impiedice foamea pentru inca o zi, zi in care sa mai poata munci pentru ceea ce pretuia.

Il intristeaza lumea in care traieste. E o lume materialista, lipsita de prea multe principii, ahtiata dupa avere. O lume in care omul nu e cauza ci mijlocirea. Se simte singur, intr-un intuneric total. De ce doar el gandeste asa? De ce vecinii se lupta pe nucul care se afla exact intre gradinile lor iar lui nu ii pasa daca cineva ii ia intr-o zi toti nucii? Creierul...ca o nuca...nu i-ar pasa daca i l-ar lua si pe ala. A invatat anumite lucruri in viata, dar parca viata s-a schimbat acum, s-a decis sa nu mai aplice tot ce l-a invatat ca e bine si sa il condamne.

Cei doi nu ii sar in brate. Il vad in fiecare zi, de ce ar face asta? Dar oare de ce omul sare in bratele apropiatului atunci cand nu l-a mai vazut de mult? Doar...nu e nimic special in asta. E acelasi om, nu e niciun eveniment important, doar se revad. Re...vad...asta inseamna ca se vad din nou. Si poate in subconstientul lui omul a simtit candva ca nu o sa isi mai vada aproapele si din cauza asta acum il intampina cu atata bucurie. Dar copiii lui Nae stiu ca o sa il mai vada si maine, cum l-au vazut si ieri.

P.S. vezi asta: Remember, remember the 5th of November