Furtuna (C5)

Vorbeam despre ce e binele...Fac anul asta un curs de etica…etica afacerilor, de-astea. Mi-am dat insa seama ca ma pasioneaza partea filosofica din cursul asta. Ca binele poate insemna multe lucruri pentru diverse persoane. Ca binele meu nu e neaparat si al tau. Ca ce vad eu ca fiind bine e criticat de multi. Un baiat este intr-o relatie cu o fata insa el o inseala cu o alta fata. Eu sunt un al 4lea personaj, cel care stie tot si decide sa actioneze: sa ii spuna iubitei ca iubitul ei defapt o inseala. Este asta bine? Pentru “etica” este bine. Este drept. Este cinstit. Oare? Da, pentru ca nu se cuvinte ca un baiat sa-si insele iubita. De ce? Poate el are motive. E rau pentru iubita? Ar trebui sa fie bine, pentru ca a aflat adevarul. Dar fara sa stie adevarul ea era fericita. Acum e trista. E rau pentru baiat? Ar trebui sa fie rau pentru ca acum e suparat ca iubita a aflat adevarul, insa poate e bine pentru ca acum adevarul se stie, nu trebuie sa mai minta. E rau pentru amanta? Poate e rau pentru ca acum nu va mai putea avea o relatie aventuroasa cu baiatul. Sau poate e bine pentru ca acum ar putea avea o relatie adevarata cu baiatul. Dar poate baiatul nu vroia decat partea aventuroasa pe care i-o oferea ea.

A propos, citisem sau vazusem undeva ca “femeile insala doar pentru placerea de a face sex” sau ceva in genu'. Un moment slabut din punct de vedere mental din partea mea, da ai da-o la jalea. Ca barbatii inseala pentru beneficii intelectuale? “ah, amanto, asa, asa, mai spune-mi-o o data pe aia cu teatrul de cultura” “mai citeste-mi o data din Eminescu” “mai arata-mi un tablou de Van Gogh…ahhhh, ce bun e asta!” (iar incerc sa par destept bag de seama). Parerea mea e ca amandoi insala, bineinteles, din aceleasi motive. Acestea sunt discutabile. Probabil nesatisfacerea dorintelor sexuale, ca altfel a merge cu o prietena, un prieten la teatru, a citi o carte sau a vedea o expozitie de pictura s-ar chema tot inselat.

Totusi ce mai face prietenul nostru Nae? Am si uitat unde am ramas cu el.  Ma gandesc acum cat o sa pot sa continui scrierea asta. Oare o sa raman fara pareri? Imaginatia e nemarginita? O sa mai pun intrebari ca astea de acum? Curiooooos. E bine sa fii curios. NASA care a botezat sonda aia “curiosity”, sau Discovery care avea un program ceva intitulat la fel in legatura cu asta. Se spune ca aceasta “curiosity” a omorat pisica. Am simtit-o de mult pe pielea mea cum curiozitatea m-a ars. Bineinteles, in relatii. Sau poate cand aveam 3 ani si m-am ars, din curiozitate infantila, cu fierul de calcat. La aragaz nu-mi aduc aminte, a, nu ajungeam cel mai probabil. Mama zice ca am fost un copil bun, nu prea am stricat. Imi aduc aminte cum legam lingurile una de alta si faceam un trenulet minunat pe covorul din sufragerie. Ciu ciuuuuu! Unchi-miu le spunea alor mei “voi credeti ca e cuminte, da nu stiti voi ce face!”. Nu faceam cine stie ce, mare branza, murdaream putin lingurile. Sistemul imunitar are de castigat! Nu sunt de acord cu parintii care isi tin copiii infofoliti in toate chestiile. Eu m-am nascut iarna, la botezul meu erau -28 de grade (meteorologul de serviciu, mama, asa afirma). N-am murit din cate se poate observa cu ochiul, mana sau piciorul. Daca iti tii copilul intr-un incubator toata viata, atunci cand o sa evolueze intr-un poke-om mai mare o sa fie atacat de toti microbii, virusurile (stiu care e diferenta intre virusi si virusuri, ha, de data asta am fost pe faza) sau alte obiecte contondente (tocmai mi-a dat eroare Wordu' ca am prea multe greseli gramaticale pentru a mai fi afisate, setarea fiind in engleza, greseala mea).

Of, Nae! Cum ne-a dus povestea ta la a 5a pagina de redactare si tu nici n-ai intrat pe poarta. Dar bineinteles, o sa vorbim despre asta maine...si poate o sa intri.