Furtuna (C2)

Cunoasterea empirica: credem in ceva doar pentru ca in trecut s-a intamplat asa. Proasta explicatie. S-o luam alftel. Dam test maine la mate? Eu stiu sigur ca nu. De ce? Pentru ca stiu ca nu fac mate, deci sansele matematice ca maine sa dau test sunt extrem de mici, foarte extrem de mici, formidabil de foarte extrem de excremente de mici. Cu toate astea tu s-ar putea sa dai test la mate. Pentru ca tu faci mate. A propos, chiar stiu pe cineva care da test maine la mate. Tot nu am explicat bine. Scurt: te bazezi pe experienta din trecut si pe probabilitati ca sa prezici ce se va intampla. “Stiu ca nu imi pune profu 10 ca niciodata nu pune”.

Al doilea tip de cunoastere, in viziunea mea, este cea fizica. S-ar aplica asa: eu stiu ca maine nu dau test la mate, stiu sigur! Dar maine vine unu si ma pune sa dau un test. Tot nu cred, tot empiricul castiga pana acum. Insa vad cu ochii mei cum o bucata ingrozitoare de hartie alba mi se asterne in fata fatucii mele. Si cum acel prof pe care l-am urat mereu se aseaza la catedra, dicteaza subiectele si vad ceasul din fata clasei cum ticaie cele 40 de minute ramase…tic…tic….tic. Hopa! A fost doar un vis. Dar pentru ceva timp chiar am stiut ca dau test, chiar am crezut, cunoasterea fizica, vazul, desi fals, mi-a spus ca asta se intampla, ca testul e real.

Dar ce e real defapt? Am invatat pe la filosofie intr-a 12a ca exista o diferenta intre a fi si a exista. Nu mai stiu exact dar o sa “have a shot” (urasc englezismele) “at this” si o sa spun ca a fi este ceea ce percepe omul ca fiind si a exista este ceea ce “exista” defapt, ce prezinta universul fara ca omul sa stie defapt. De asemenea, ca ceva sa fie (accent pe sa fie) adevarat trebuie ca majoritatea oamenilor sa fie de acord cu acel lucru. Un lucru poate e adevarat din punct de vedere al "existentei" insa daca oamenii presupun ca el nu "este" atunci acel lucru devine fals. Exemplu: nu este niciun caine in casa mea. Lucru foarte adevarat, toti locuitorii casei suntem de acord cu asta, n-am avut niciodata un caine in casa, n-are cum. Insa el poate exista, poate daca ies acum din camera gasesc un caine. Imi vin in minte si teorii fizice, pe care nu le cunosc cum trebuie, de asemenea. Si filme. Ahhhh, fiiiiilme, cat m-au influentat in ultima vreme. Nu mai sunt copilul care se uita la desene si vrea sa fie Batman. Sunt “adultul” care se uita la filme si vrea sa fie Batman.

De ce Batman? Sau de ce orice alt supererou? Pentru ca am in mine o dorinta arzatoare de a schimba ceva. Pentru ca nu sunt multumit de lumea in care traiesc. Pentru ca nu sunt multumit de lumea din jurul meu. Pentru ca nu sunt multumit de mine…am scris paragraful asta in vreo 20 de secunde.

Si ce e ala flow? Flow…e un termen folosit si in rap. Stiu ca eu il foloseam ca sa exprim o curgere uniforma, productiva a versurilor sau a muzicii. “cand dai bine”. Si nu cand dai bine in fata altora. Ci cand dai bine o piesa. Cand dai ce poti mai bine…alea alea. In rest stiu ca are o semnificatie asemanatoare. Atunci cand esti armonizat, cand creativitatea curge din tine fara efort. Imi vine in minte …..i-am uitat numele. Cum sa ii uit numele? E printre cei mai cunoscuti oameni din IT…asa…iar l-am uitat. Uite, n-am flow acum. Ala de la Apple…stiu ca il stii…zi ma. Steve Jobs! Asa, bravo…bravo “autor” (nu-mi place sa folosesc cuvinte nefamiliare la adresa mea chiar daca poate ma fac sa arat mai bine). Steve Jobs, considerat un om cu flow, un om creativ, idolatrizat si ridicat in slavi in ultima vreme. Din pacate pentru el si familia sa (nu stiu daca avea) ridicat de-a binelea “in slavi” acum.

Daaaar Nae?! Sa trecem de la Steve Jobs la Nae. Dar maine, acum e cam tarziu.

Va urma.